Copil mic,cot țigări

     Oricare dintre noi am fost copil mic.Să știe că în general așe copii mici îs mai diliți și nu pre` își dau seama ce fac,și ce îs îndrumați să facă.
      Așe aveam și io o vecină care o murit demuuuuuult cred că și Ăl de Sus o uitat că o fost o nană Marișcă zisă Suroaie pă pământ.Și-api la nana Marișca îi trăbuiau țigări și de nu avea bani de ptită.
Și-api numa 2 vecini avea mai mărișori pă care îi putea prostii să facă rost de material de țâgări...adică io și Paul.Și de nu umblam ziua în amiaza mare pă stradă după chiștoace de țigări din care baba extragea dohanu ,îl punea într-o hârtie pă care o rola ca pe o țigară,îi trajea o limbă lipicioasă și era gata.

    Amu bine-i bugăt,îi în pământ la 2 metri,casa i să hurnește de te razămi bine de ea,neamuri mai apropiate nu o avut...și sângura imagine care îmi vine în cap când mă gândesc la ea îi cand stă cu „ceie” la deal în sicriu,4 oameni țin de el și-l scot din casă...fain nu?